miercuri, 31 martie 2010

Dust

Lumea e alcatuita din fire multe multe de praf. Iar aceste fire de praf ajung sa ne inunde pe de-a-ntregul. Avem fire de praf in par cand ne plimbam pe malul marii, caci vantul le aduce si le aseaza acolo, exact in parul nostru negru, sau castaniu, sau blond, il aseaza exact acolo unde stie ca trebuie sa stea. Avem fire de praf la coltul gurii, mai ales atunci cand nu vorbim o buna perioada de timp, si cu atat mai mult cu cat ne aflam pe malul marii dupa cum am mai spus. Avem fire de praf intre gene, desi pe acestea le miscam sistematizat, la interval de cateva secunde, sau unii la intervale de cate un minut, doua, cate minute poti sta fara sa clipesti? Nu stiu. Depinde de fiecare.

Asa si cu supravietuirea. Cat poti supravietui fara compania altei persoane? Un an, doi, zece? Oare cat poate trai un om fara sa aiba cu cine impartasi o bucurie la finalul zilei, un ghinion intr-o zi ploioasa dupa ce sefii la serviciu ti-au facut viata imposibila iar colegilor nici ca le-a pasat? Se poate supravietui fara o jumatate? E o intrebare la care fiecare dintre noi e indemnat sa raspunda. Intr-un prim gand am putea sustine ca da, se poate trai chiar si o viata fara o jumatate, caci noi suntem independenti si capabili sa supravietuim prin propriile noastre puteri iar gandurile si nisipul din coltul propriei noastre guri e de ajuns pentru a fi fericiti. Cat de adevarat este acest raspuns?

Exista oameni care se pregatesc sa supravietuiasca unor calamitati naturale care conform apocalipsei vor veni curand, exista oameni care se pregatesc intens sa supravietuiasca crizei economice, exista oameni care se pregatesc sa supravietuiasca diferitelor crize si situatii ivite pe nepusa masa dar nimeni nu se pregateste sa supravietuiasca singuratatii. De ce? Cred ca pentru ca si atunci cand vrem sa supravietuim unei calamitati naturale, ne dorim ca si cel/ cea la care tinem sa supravietuiasca impreuna cu noi. Sa nu cumva sa ramanem singuri. Dar cum ne pregatim pentru aceasta? Nimeni nu stie pentru ca nimeni nu si-a pus cu adevarat aceasta problema pana acum. Sunt unii oameni care se pregatesc fara sa stie sa infrunte singuratatea, sa-I supravietuiasca, sa nu fie rapusi de ea, sa nu ramana singuri. Si cum fac aceasta? E simplu. Se comit unei relatii fara sa iubeasca cu adevarat.” Nu mai conteaza cu cine voi trai de acum important e sa nu traiesc singura.” ar zice o domnisoara de o varsta prea inaintata. Dar astfel ea este rapusa iar singuratatea invinge. Ea nu va supravietui, se va simti singura in interior pe langa acela care nu ii este cunoscut deloc inimii. Supravietuiti singuratatii ascultandu-va inima. Si de ce nu, calcati in picioare ratiunea.