... am avut un vis ciudat... nu mai tin minte cine anume imi cerea, dar i-am scris o poezie... o strofa de fapt... dimineata m-am chinuit sa imi amintesc exact dar nu am reusit... :| strange.,,
Ufff... cata distanta, cat timp pierdut ... cate goluri...nu-i asa? Am avut unele impedimente, nu am mai reusit sa scriu. Tara asta nu e toata pe dos... mai are si lucruri bune.. De exemplu lumea venita din exterior si stabilita aici.. :d Da, Izmirul e minunat ... ca si lumea cu care am petrecut acolo... In sfarsit nu m-am simtit atat de singura si parasita de lume. E foarte curios... El a avut grija, stiu sigur.
Luna asta am foarte multe de facut, proiecte, scenete, intalniri, conferinte... ufff...multe multe... apoi... ma asteapta Cipru, fratele meu... abia astept... dar cel mai mult astept sa ajung acasa, ca apoi sa fac pregatiri sa plec din nou... sentimentul e unul ciudat dar simt ca nu pot prinde radacini, nu acasa.. :) oricum... visul zboara din ce in ce mai departe, si versurile pe care le-am scris se sterg ca un curcubeu dupa ploaie...
In aceeasi directie.... ;)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu