:) Încep cu un zâmbet știind că acesta e lucrul cel mai important astăzi. :)
Azi un om mi-a zâmbit când am avut cea mai mare nevoie. Sincer nici nu mă așteptam, a fost minunat să văd că dintre toți aceia care așteptau ceva de la mine, el nu era acolo cu această intenție. El m-a ascultat cu răbdare și interes iar la final mi-a zâmbit. Astfel eu am știut că nimic nu poate fi rău, am știut în acel moment că totul va fi atât de bine încât voi merge la el mai târziu să-i mulțumesc. Mai târziu însemnând, probabil după ce voi fi terminat facultatea și voi fi într-un loc unde îmi va folosi această experiență minunată.
Dar nu a fost el singurul, mi-a zâmbit și ea la un moment dat. Ce fericire când toată lumea zâmbește, spune tu, nu e așa? Aș vrea tare mult să te pot face și pe tine să zâmbești. Ești important, nu știu de ce, și vreau să fac parte din viața ta. Tu nu trebuie să faci nimic, absolut nimic decât să îmi permiți. :) E simplu, nu-i așa? eu zic că da. Așa că nu mă respinge, deschide-mi o ușă, un geam, orice...iar eu îmi voi da toată silința să pășesc în viața ta pe acolo.
Am comunicat altfel azi. Mi-ai spus ceva important pentru tine, sunt sigură că era important. Te-ai deschis, precum o floare la vederea soarelui și mi-a plăcut la nebunie. Vai, ce rău e atunci când trebuie să închei o discuție care ducea undeva, care încerca să ofere o finalitate frumoasă, constructivă. Dar, după cum ziceam, nu întotdeauna putem avea ce ne dorim. Sacrificiile trebuiesc făcute la tot pasul, compromisurile la fel. Dar oare noi ce compromis facem? Sau măcar facem ceva? Sau sacrificii? hmmm ...multe multe întrebări. :) dar și multe zâmbete.
Rămâi în viața mea.
Unui el, fruct interzis.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu